Toti avem pete. Le caram peste tot, fie ca sunt facute de sine, fie de altii. O femeie isi ascunde trecutul, aruncand toata vina pe bietul amorez, spunandu-i cu naduf: mi-ai patat trecutul, golanule! Ha, de parca "rochita" ce i-a fost patata nu fusese spalata si intinsa cu fierul dupa. Un barbat e ceva mai neglijent in aceasta privinta, stiind ca, in spatele ideii "descaleca si du-te", petele sunt mai putin evidente. Pentru petele gastronomice si gospodaresti s-au gasit solutii: detergentii. Insa cum se scot petele din trecutul sufletului? Sa fie timpul detergentul universal? Uitarea? Ignoranta?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu